Cântec de pace
Mădălina Manole
Cântec de pace
Capo II
E B7 E x2
Ca floarea ce creşte în viscol şi ger
Sau focul ce arde în ploaie şi vânt,
Ca o păpuşă uitată sub cer
Mă simt uneori şi eu.
Şi tare mi-e frică de păsări de-oţel,
De ţipă în aer, nu vreau să le-aud,
Aş vrea să se-audă doar cântecul meu
Și-aş vrea să vi-l cânt mereu!
Pentru senina, albastra zare
Și vreau tandreţe şi frumuseţe,
Nu vreau tristeţe, nici rău nu vreau!
Vreau multă pace şi vreau mult soare,
Pentru planeta ce ne-a dat viaţă
Și vreau iubire şi fericire,
Nu vreau mâhnire, speranţă vreau!
Şi tare mi-e frică de păsări de-oţel,
Cât ţipă în aer, nu vreau să le-aud,
Aş vrea să se-audă doar cântecul meu
Și-aş vrea să-l cântăm mereu!
Pentru senina, albastra zare
Și vreau tandreţe şi frumuseţe,
Nu vreau tristeţe, nici rău nu vreau!
Vreau multă pace şi vreau mult soare,
Pentru planeta ce ne-a dat viaţă
Și vreau iubire şi fericire,
Nu vreau mâhnire, speranţă vreau!
Vreau mult soare şi fericire,
Vreau iubire şi pace vreau,
Vreau mult soare şi fericire,
Vreau iubire şi pace vreau!