Balada Amurgitului
Mircea Bodolan
Balada Amurgitului
Pentru cei interesaţi, acesteuri superbe aparţin lui Mircea Dinescu.
O să adaug în câteva zile mini--ul de chitara electrică (că am văzut că
se poate asta acum)... asta dacă nu uit.
Între strofe şi la final se cântă o mică trecere ciupită după cum se vede
mai jos; ultimul Do al strofelor se confundă cu primul din trecere. Model de
arpegiere propus, exemplificat pe C (Bodolan face altceva, dar mie îmi place
să o cânt aşa... plus că mi-este lene să descifrez exact ce face el)
Pe vremuri, cînd mi-era urît
Dormeam cu îngerul de gît:
La masa lui, la masa mea…
Eu mă treceam iar el trecea.
Îngerul meu, unde te duci?
Anii se scutură de nuci
şi lacrimile-s pînă-n plopi.
Eu semăn cer, tu semeni gropi,
Eu semăn cer, tu semeni gropi.
Trecere: C F C G C
Ai bea un vin de mai, gălbui,
La crîşma necuratului,
Unde se rup din mucegai
Femei cu capete de cai,
Unde-ţi torni zilele-n pahar
şi te privesc trişti ochi de zar,
Unde frîngi pîinea-n geam şi vezi
Cum fraţii tăi tocmesc cirezi.
Cum fraţii tăi tocmesc cirezi.
Trecere: C F C G C
Cum cad părinţii pe ogor
Sub coasa întîmplărilor…
Cum vine, vai, să nu mă laşi
Ignatul anilor mei graşi!
…Amurg înfipt pînă-n prăsea
F NC C
în pieptul meu….dar el trecea…
Trecere: C F C G C