(cu Constantin Neculae) Invatatoarea mea
Raul Cârstea
(cu Constantin Neculae) Invatatoarea mea
Invatatoarea mea din clasa-ntaia
De mult de-aici din lume a plecat
S-a dus sa-nvete-n lumea cealalta
Copiii ajunsi la varsta de-nvatat
Era o fetiscana numai soare
Venea la scoala tot in pas zorit
Si-n recreatii statea intotdeauna
Cu fel de fel de carti la tainuit
S-a imbolnavit odata, intr-o toamna
Si tremura chinuita, in pat
Intr-un tarziu ne-a spus domnul director
Sa n-o mai asteptam ca s-a mutat
Tu timp n-o mai lasa acum furtunii
N-o mai lasa prin vanturi si prin ploi
Destul s-a chinuit saraca
S-ajunga de la ea pana la noi
Ai grija tu vreun inger s-o pazeasca
Daca mananca seara sau de nu
Si n-o lasa sa-si cheltuiasca banii
Numai pe carti, mai cumpara-i si tu
Fii bun si bland o cat de mult ar vrea
N-o mai lasa la margine sa stea
Era ne-nvinsa, iubitoare buna,
Gaseste-i loc pe undeva prin luna
S-a imbolnavit odata, intr-o toamna
Si tremura chinuita, in pat
Intr-un tarziu ne-a spus domnul director
Sa n-o mai asteptam ca s-a mutat