Înstrăinați
Lilian Dobândă
Înstrăinați
Capodastru pe fretul II
De n-aș fi eu, ar fi și altul
Și nu-ți promit c-ar fi la fel
Plecat, uitat în amele gânduri
Îți voi simți lipsa mereu
Trecut prin timp și nepăsări
Mai am ceva să-ți spun din greu
Să îți doresc doar o iubire
Ce n-am putut să ți-o ofer.
Privești din nou pe geam, la stradă
Em F,G,Am
Stând cu gândul doar la el
Și nu mai vezi, anoastre umbre
Em F,G,Am
Ce erau ca un întreg.
O mie de gânduri și un singur răspunsuri frumoase scrise pe-ascuns
Nopți nedormite și zile-n tăceri
Priviri supărăte lăsate spre cer
Prima iubire și primul sărut
Prima privire cu-al ei început
Prima speranță și primul refuz
Astăzi nu-s, au dispărut.
Privești din nou pe geam, la stradă
Stând cu gândul doar la el
Și nu mai vezi, anoastre umbre
Ce erau ca un întreg.
Zămbești închis și înțelegi
Că nu-s al tău și n-oi mai fi
Iar lacrimi curse nu mai sunt
Căci prea străini ne-am prefacut
Trecuți sunt anii ce ne-au lăsat
Azi mă privești înstrăinat
Și nu-s regrete din tot ce-a fost
Sunt amintiri cu al lor rost
Privești din nou pe geam, la stradă
Stând cu gândul doar la el
Și nu mai vezi, anoastre umbre
Ce erau ca un întreg.