Alb
D x4
Ninge, ninge, pădurea a adormit,
Ninge, ninge, pe somnu-ți liniștit,
Zăpada albă cade, ca o pătură moale,
Pe umerii boltiți ai casei unde stai.
Ninge, ninge și focul e aprins,
Cade timpul pe-o sanie întins
Și fumul leneş doarme, ieşind încet prin horn
Și te păzeşte-n noapte veghind la tine-n somn.
Paşi mici, moi, pe covor,
Cu păr bălai şi mâna-ntinsă
Pe masă e un măr.
Lemnul arde în lumina din cămin,
Încălzind și umbra din fereastră,
Într-o undă dulce, caldă de iasmin
Văd copilăria noastră.
Ninge, ninge, undeva un clopoţel
Sună, albastru, dar trecător şi el,
Învelișuri albe ușoare în lună,
Îți spun cu pădurea ce e „noapte bună”.
Ninge, ninge pe ochii tăi prelungi,
Ninge cu stele ce nu poţi să le-ajungi,
Pe liniştea din casă şi pe copacii goi
Cu sori de fulgi ce cad încet, blânzi şi moi.
Ninge, niiiiinge, ninge, niiiiinge,
Uuu, uuu, uuu, uuu, uuu,
Uuu, uuu, uuu, uuu, uuu