O singură Putnă
Emilian Onciu
O singură Putnă
O singură Putnă în mijloc de țară,
Cu Ștefan în Putna ca pruncul în mamă
O singură Putnă în mijloc de țară,
Cu Ștefan în Putna ca pruncul în mamă,
Cu Ștefan în Putna ca pruncul în mamă.
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară,
Un clopot, un clopot, un clopot ne cheamă
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară.
O singură Putnă în juru-i afară,
Românii de vorba lui Ștefan iau seamă,
Nu poartă portretul lui Vodă maramă,
Nu urce spre clopot vreun urlet de fiară,
Nu urce spre clopot vreun urlet de fiară.
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară,
Un clopot, un clopot, un clopot ne cheamă
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară.
Și clopotul spune că nu e ușoară
Lucrarea planetei în vremuri de dramă,
Când frații-și mai scriu și-și dau mâna prin vamă,
Când strâmbe imperii pun patrii în ramă,
Când strâmbe imperii pun patrii în ramă.
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară,
Un clopot, un clopot, un clopot ne cheamă
Și dangătul lui neamul tot l-înfioară.