Draga mea
Draga mea cu ochii triști,
Ce bine că știi că exiști
Și vine ziuă după noapte,
Că-n noaptea lungă, se pare,
Că se-adoarme la întâmplare,
Ca niște uzate felinare.
Să fim din nou copii,
Să nici nu știm nimic despre lume,
Dar, draga mea, totul e-n zadar,
Timpul nici n-are habar
Și-o ține tot așa, înainte.
Când se lasă înserarea,
Pe mulți îi apucă disperarea
Că au o noapte lungă în față,
Uneori e mai bine
Să nici nu știi ce e cu tine
Și-atunci îți iei un somnifer și dormi în pace.
Să fim din nou copii,
Să nici nu știm nimic despre lume,
Dar, draga mea, totul e-n zadar,
Timpul nici n-are habar
Și-o ține tot așa, înainte.
Cel puțin la noi, se pare,
Că nu-i motiv de disperare,
Ne doare prea puțin dacă e noapte,
Totuși, chiar dacă e bine
Și te simt aproape de mine,
Se pare că-i mai bine când e ziuă.
Să fim din nou copii,
Să nici nu știm nimic despre lume,
Dar, draga mea, totul e-n zadar,
Timpul nici n-are habar
Și-o ține tot așa, înainte.
Draga mea, ce bine ar fi
Să fim din nou copii,
Să nici nu știm nimic despre lume,
Dar, draga mea, totul e-n zadar,
Timpul nici n-are habar
Și-o ține tot așa, înainte.