Manifest împotriva bradului de Crăciun
Raluca Cismaru
Manifest împotriva bradului de Crăciun
Când șuieră vântul, auzi cum oftează pădurea,
Mici plete verzui și le spală-n ascunse izvoare,
Tu pașii ți-i pierzi printre frunze, cu gânduri aiurea,
N-ai timp să te-ntrebi dacă umbletul tău nu o doare.
Refren: Tu nu vezi c-o plouă și nu vezi c-o ninge,
N-ai timp, omule trecător,
Pădurea te știe, pădurea te iartă
Și ei de un brad îi e dor.
Avea un copil ce-a crescut dintr-un con într-o vară,
Creștea cum în basme se spune c-ar fi Făt-Frumos,
Un om a venit și l-a luat fără veste-ntr-o seară,
Să-l ducă departe de foșnetul mamei duios.
N-ai timp, omule trecător,
Pădurea te știe, pădurea te iartă
Și ei de un brad îi e dor.
Nu știe pădurea de bradul ascuns într-o casă
Și bucură ochi de copil într-o seară de-Ajun
Sau poate că bradul crescut dintr-un con într-o vară
E-n altă pădure și-un alt vânt îl leagănă-acum.
N-ai timp, omule trecător,
Pădurea te știe, pădurea te iartă
Și ei de un brad îi e dor.
Și, brad după brad, îi sunt smulși de la sânul de mamă
Și, an după an, omul ia tot ce nu e al lui,
E dusă pădurea, în locul ei e doar o rană,
Un vuiet de vânt care-ar spune, dar nu are cui.
N-ai timp, omule trecător,
Pădurea te știe, pădurea te iartă
Și ei de un brad îi e dor.
Tu nu vezi c-o plouă și nu vezi c-o ninge,
N-ai timp, omule trecător,
Pădurea te știe, pădurea te iartă
Și ei de un brad îi e dor
Și ei de un brad îi e dor
Și ei de un brad îi e dor.