Soarta mea (adaptare a cantecului Dve Sudiby - Vysotsky)

Alexus Rex Machina

Открыть в приложении Установить приложение

Soarta mea (adaptare a cantecului Dve Sudiby - Vysotsky)

SOARTA MEA Am trăit prima treime Douăzeci de ani, chiar bine pătimaş nespus. Cu serviri şi-ndestulare şi plutind la întâmplare, apa cum m-a dus. .......................... (pentru restul strofelor .......................... Viaţa mi-o trăiam în voie De vâsle n-aveam nevoie Pe curent mergeam Barca mea mergea la vale Ocolind ce-mi ieşea-n cale Ce uşor pluteam ......................... Şi gândeam: ce viaţă dulce Merg unde barca mă duce Făceam ce vroiam Mai sorbeam puţin din sticlă Mă priveam des în oglindă Ce frumos eram ......................... De pe mal, eram strigat Uneori, chiar implorat, eu să îi salvez. Dar noroc, bieţii, n-avură, ţuica-mi da moleşitura, gata s-aiurez. .......................... Maluri trec pe lângă barcă, Iar eu mângâi sticlă parcă Ar fi ultima. Zdrăngăneam a mea chitară, m-admirăm în apa clară ce mult îmi plăcea. ........................ Petrecând şi zi şi noapte Strigătele-au ajuns şoapte Dar nu mi-a păsat Şi nici n-am băgat de seama Că nimeni nu mă mai cheamă Pe toţi i-am uitat ............................. Uite-aşa îmi trăiam viaţă Când deodată căzu ceaţa Rece s-a făcut Barca mea cu greu pluteşte Apă peste tot musteşte Văd că mă scufund ....................... Dau să strig, sunt mut de teamă Când brusc ceaţa se destramă Şi mă pomenesc Eşuat că prin minune Pe-un tărâm din altă lume Şi uimit privesc ....................... Peste tot văd crengi uscate Prin nori soare nu răzbate Singur nu mai sunt Căci şezând pe-o buturugă Văd o babă slută, hada Zdrenţele-i curgând ....................... Simt cum sunt cuprins de frică O privesc cum se ridică Greu şi tremurând Se îneacă în grăsime Ochii-i sunt plini de cruzime Şi-mi spune râzând ........................... Drumul tău aici sfârşeşte Nimeni nu te mai doreşte Eşti al meu acum Nimeni dorul nu-ţi va duce Timpul e să mergi spre cruce Să pornim la drum ....................... Îmi dau seama cine este Credeam că e doar poveste Şi mă îngrozesc Înţeleg că nu glumeşte Despre viaţa mea vorbeşte Şi mă prăbuşesc ......................... În genunchi inaltz o rugă Către baba slută, hâdă Tu...tu, frumoasa mea Da-mi o şansă să-mi repar Viaţa dusă în zadar Te rog, te rog nu mă lua ........................ Ea rânjeşte bucuroasă Sprijinindu-se de coasă Şi-mi răspunde-aşa: Lasă plânsul şi-nchinatul Maica Domnului, păcatul nu ţi-l va ierta! ........................ Cel ce viaţa-şi iroseşte Pe tărâmul meu sfârşeşte Nu altundeva Cel ce-n viaţă nu vâsleşte Sorocirea-l urgiseşte Eu...eu sunt soarta ta.