București, oraș al poeziei
Nicu Alifantis
București, oraș al poeziei
C G x2
Sus pe uliți, jos în piete,
Arși de focul dragostei,
I-au dat glasul de tristețe
Văcăreștii, câteșitrei.
Și trecând pe poduri sparte,
Prins de-al dorului alean,
A lăsat râsul deoparte
Și-a oftat și Anton Pann.
Grădina mea cu mii de trandafiri,
Ademenești poeții tăi să-ți scrie
Balada neuitatelor iubiri.
Eminescu, dus de gânduri,
Pe sub plopii fără soț,
A trecut în multe rânduri,
De-l știau vecinii toți.
Scris-a o romanță nouă
Minulescu-ndrăgostit
Despre orașul în care plouă
Și iubita l-a mințit.
Astăzi, eu mă-ndemn cu mersul,
Pe romantice alei,
Să-i șoptesc iubitei,
Îmbătat de flori de tei.
În oraș se pregătește,
De pe-acum, un nou decor
Unde-un alt poet, firește,
Va cânta și el de dor.
Grădina mea cu mii de trandafiri,
Ademenești poeții tăi să-ți scrie
Balada neuitatelor iubiri.