Geana înlăcrimată
Maria Magdalena Dănăilă
Geana înlăcrimată
Capo III
Fug in padure singura-n noapte
Ma urmareste tainica umbra ta
Amintirea noastra ma-nfioara
Fericirea moarta ma doboara
Si plang si alerg a cata oara
Vocile noptii freamata-n codru
Pasii se-avanta-n iarba ne-ncetat
Pasarile vorbelor tac
Ochii tai ii simt mai aproape
Dar plang si alerg tacuta-n noapte
Ingenunchez sleita
Ochii mei noaptea-n frunte simt
Ca mi-e frig si ma cuprind
Te strig in noapte tremurand
Unde te-ai dus nici noaptea nu stie
Simte si roua-n iarba c-ai plecat
Vantul se alinta-n parul meu
Simte si el cat mi-e de greu
Iar codrul vegheaza ca un zeu
Ma tavalesc in roua din iarba
Imi inverzesc genunchii, mainile, fruntea mea
Rup cu dintii fire de iarba
Lacrima de dor sa se stearga
As rade fericita noaptea-ntreaga
Dar imi aduc aminte
Norii mi-apar pe frunte
Tresar si din iarba ma ridic
Sunt singura, nu vad nimic
Fug in padure singura-n noapte
Ma urmareste tainica umbra ta
Amintirea noastra ma-nfioara
Fericirea moarta ma doboara
Si plang si alerg a cata oara