Casa parinteasca
Anatol Mârzencu
Casa parinteasca
Ograda e pustie iar, pustie-i casa parintească
Batrâna mamă lăcrămând, m-aşteaptă la fereastră
Si în Gradină murmurând, dă glas izvorul
Pe prispa casei părinteşti, m-aşteaptă dorul.
Un gând chinuitor ca un blestem, pe suflet ma apasă
Ca doar în vise pot veni, la mama mea acasă
Ca un străin eu ma opresc, ajuns la poartă
Vazându-mi lacramând batrana mamă la fereastră.
Nu mai plânge dragă mamă
Iartă-ți fiul rătăcit
Nu mai plânge dragă mamă
Ca ai plâns cât ai trăit
Treacă-ți scârba-n bucurie
Ti-a venit feciorul drag
Treacă-ți scârba-n bucurie
Ca-m păşit al case-i prag
De câte ori mă aşteptai, să mă întorc acasă,
De atâtea ori îmi priveai portretul de pe masă
Si-ți ascundeai privirea blândă în năframă
Cu ochii plini de lacrimi mari, şi suferinți de mamă.
Ograda e pustie iar, pustie-i casa părintească
Batrâna mamă lăcrămând, mă-asteaptă la fereastră
Si în gradină murmurând, dă glas izvorul
Pe prispa casei părinteşti, ma-aşteaptă dorul.