Să-mi cânți, cobzar
Nicolae Furdui Iancu
Să-mi cânți, cobzar
Em / Am Em B7 C B7 Em / Am Em B7 C B7 Em
Să-mi cânți, cobzar bătrân, ceva,
Să-mi cânți ce știi mai bine,
Că vin ți-oi da și bani ți-oi da
Și haina de pe mine,
Că vin ți-oi da și bani ți-oi da
Și haina de pe mine.
Să-mi cânți, cobzar bătrân, ceva,
Să-mi cânți și din chitară,
Că doar s-o isprăvi, cândva,
O viață atât de-amară,
Că doar s-o isprăvi, cândva,
O viață atât de-amară.
Să-mi cânți, cobzar, din cobza ta
Povestea de iubire,
Ce m-a făcut ca să tresar
De-atâta fericire,
Ce m-a făcut ca să tresar
De-atâta fericire.
Interludiu: Am Em B7 C B7 Em
Lăsați-mă lângă pahar,
De viață nici nu-mi pasă,
Eu sunt copil al nimănui
Și n-am nici bani, nici casă,
Eu sunt copil al nimănui
Și n-am nici bani, nici casă.
Lăsați-mă acum să stau
În crâșma-ntunecată,
Să beau, să plâng și-apoi să cânt,
Căci am iubit o fată,
Să beau, să plâng și-apoi să cânt,
Căci am iubit o fată.